Deschizi ușa, bagi cheia în contact, schimbi vitezele, duci sacoșa, ții telefonul la ureche. Dacă ești dreptaci, aproape toate aceste gesturi trec prin același umăr. Brațul drept face cea mai mare parte din munca zilei, iar umărul lui adună, în tăcere, mii de mișcări. Nu e de mirare că tot el este cel care începe primul să se plângă. Înțelegând de ce se întâmplă asta, poți preveni multe probleme și le poți recunoaște la timp pe cele care au apărut deja.
Un braț, mii de repetiții
Umărul este o articulație construită pentru mobilitate. Capul humerusului se sprijină pe o suprafață mică a omoplatului și este ținut la locul lui mai ales de mușchi și tendoane, în special de cele patru care formează coafa rotatorilor. Ele stabilizează articulația la fiecare mișcare a brațului. Brațul dominant nu are neapărat tendoane mai slabe, ci le folosește mult mai des. Iar un tendon care lucrează zilnic, fără pauze suficiente, se reface mai greu decât se uzează. Micile leziuni care apar în mod firesc după efort nu mai au timp să se vindece, se adună, iar țesutul devine treptat mai fragil și mai sensibil la mișcările bruște.
Obiceiurile care încarcă umărul fără să-ți dai seama
Rareori un singur efort mare strică umărul. De cele mai multe ori, problema vine din suma gesturilor mici, repetate an de an:
- lucrul la calculator cu mouse-ul ținut departe de corp și cotul în aer;
- căratul sacoșelor grele mereu în aceeași mână;
- somnul pe partea dreaptă, cu brațul sub pernă;
- activitățile cu brațul deasupra capului: zugrăvit, pus obiecte pe raft, tenis, înot.
La acestea se adaugă postura. Umerii aduși în față și spatele rotunjit, tipice pentru orele petrecute la birou sau cu privirea în telefon, îngustează spațiul prin care trec tendoanele și le expun la frecare.
De la oboseală la leziune
La început, tendonul suprasolicitat se inflamează: apare o durere surdă, pe partea laterală a umărului, mai ales când ridici brațul. Dacă efortul continuă, fibrele tendonului se subțiază și pot începe să se rupă. Leziunea poate fi parțială sau completă, iar o ruptura coafa rotatorie se face simțită prin slăbiciune la ridicarea brațului, durere care te trezește noaptea și dificultate la gesturi simple, cum ar fi să te piepteni sau să îți prinzi cureaua. După 40 de ani, astfel de leziuni devin tot mai frecvente, pentru că tendoanele își pierd din elasticitate.
Nu orice durere din dreapta vine din umăr
Tendoanele sunt vinovatul cel mai des întâlnit, dar nu singurul. Bursita, calcificările, artroza sau „umărul înghețat” pot da simptome asemănătoare. Uneori, sursa este în altă parte: o hernie de disc la nivelul gâtului poate trimite durerea spre umăr, iar afecțiunile vezicii biliare se pot manifesta, în mod surprinzător, și prin durere în umărul drept.
Din acest motiv, o durere de umar drept care persistă mai mult de două-trei săptămâni merită evaluată de un medic ortoped. Examinarea clinică, completată la nevoie de ecografie sau RMN, arată dacă problema ține de tendoane, de articulație sau de o cauză aflată în afara umărului. De diagnostic depinde tratamentul: odihnă relativă, kinetoterapie, infiltrații sau, în cazurile care o cer, o intervenție chirurgicală.
Cum îi dai umărului drept o pauză
Prevenția ține mai mult de obiceiuri decât de efort. Adu mouse-ul și tastatura aproape de corp, schimbă mâna cu care cari greutățile, fă pauze scurte când lucrezi cu brațele ridicate și încălzește-te înainte de sport. Exercițiile pentru mușchii din jurul omoplatului, învățate corect de la un kinetoterapeut, ajută umărul să se miște mai bine și să se uzeze mai puțin. Contează și ce faci când apare prima durere: nu forța mișcările care te dor și nu masca simptomul săptămâni la rând cu antiinflamatoare luate pe cont propriu.
Umărul drept îți duce, la propriu, o bună parte din greutatea zilei. Nu aștepta să cedeze ca să-i acorzi atenție: câteva schimbări mici în felul în care lucrezi și te miști îl pot menține sănătos ani la rând. Iar dacă durerea s-a instalat deja, un consult la timp îți poate scurta mult drumul spre recuperare.
