Sursa foto: Pexels.com
Dacă ești adult și simți o jenă ascuțită în partea din față a genunchiului atunci când cobori scările, te ridici de pe scaun sau faci genuflexiuni, merită să privești problema dincolo de articulație. Pentru persoanele active, pentru cei care lucrează multe ore la birou și pentru cei care au început recent să meargă mai mult, disconfortul poate apărea după o schimbare aparent modestă a efortului. Când durerea revine de la o săptămână la alta, o evaluare făcută la timp te poate ajuta să eviți limitarea treptată a mișcării. În rândurile următoare vei afla ce legătură are rotula cu șoldul, piciorul și musculatura coapsei, ce poți ajusta acasă și când merită să ceri sfatul unui specialist.
Când urcatul scărilor începe să doară
Durerea din jurul rotulei are un tipar pe care mulți îl recunosc abia după ce devine supărător. Apare la coborârea scărilor, după stat prelungit cu genunchii îndoiți sau în momentul ridicării de pe un scaun jos. Uneori se simte ca o apăsare difuză. Alteori, o mișcare precisă produce o înțepătură scurtă.
Medicii folosesc termenul de durere patelofemurală pentru disconfortul localizat în jurul sau în spatele rotulei. Rotula alunecă într-un șanț al osului coapsei, iar felul în care se mișcă poate fi influențat de forța musculară, mobilitate, încălțăminte și volumul de activitate. NHS Lanarkshire menționează că simptomele pot apărea și după o creștere bruscă a efortului, chiar fără o lovitură directă la genunchi (NHS Lanarkshire, 2023).
Trosnitul sau senzația de frecare nu indică singure o leziune gravă. Contează asocierea lor cu durerea, umflarea, blocarea articulației ori instabilitatea. O persoană care poate merge, îndoi și întinde genunchiul fără durere severă are o situație diferită de cineva care nu își mai poate susține greutatea pe picior.
Printre semnele întâlnite în această problemă se numără:
– durere în jurul rotulei, mai ales la coborârea scărilor;
– disconfort după ce ai stat mult timp pe scaun;
– jenă la genuflexiuni, alergare sau sărituri;
– senzație de presiune în partea din față a genunchiului;
– trosnituri care apar odată cu mișcarea, dar fără blocarea articulației.
Dacă durerea a apărut după o cădere, genunchiul s-a umflat rapid sau mersul a devenit dificil, programarea la medic ar trebui făcută fără amânare. O durere care se repetă în timpul activităților obișnuite merită observată chiar și atunci când intensitatea ei pare redusă.
Rotula nu lucrează singură
Felul în care genunchiul suportă greutatea se schimbă de la șold până la talpă. Mușchii fesieri și cei ai coapsei ajută la controlul coapsei, iar piciorul influențează poziția membrului inferior la fiecare pas. Când una dintre aceste zone este mai slabă sau mai rigidă, rotula poate fi solicitată într-un mod neobișnuit.
Coborârea scărilor este un moment relevant. În timpul acestei mișcări, mușchii coapsei frânează greutatea corpului. Dacă nu au suficientă forță sau dacă ai mărit recent numărul de pași, genunchiul poate deveni sensibil. Situația poate apărea după revenirea la alergare, după o excursie pe teren în pantă ori după zile cu multe ore petrecute în picioare.
Cleveland Clinic descrie durerea patelofemurală ca pe un disconfort care poate crește la urcatul sau coborâtul scărilor, la genuflexiuni și după stat îndelungat cu genunchii îndoiți (Cleveland Clinic, 2026). Aceeași sursă atrage atenția asupra creșterii prea rapide a nivelului de activitate, a musculaturii tensionate și a modului de alergare sau săritură.
Uită-te la context, nu doar la locul în care doare:
1. ai început o activitate nouă sau ai mărit brusc distanța parcursă;
2. petreci multe ore pe scaun, apoi faci efort intens într-un interval scurt;
3. ai schimbat încălțămintea ori te antrenezi pe o suprafață diferită;
4. simți că genunchiul fuge, se clatină sau își schimbă traiectoria;
5. durerea apare doar la coborâre, în timp ce mersul pe teren drept este bine tolerat.
Întrebarea lui @denismaftei691, despre întinderea gambei până la fesier și despre cât de mult ar trebui dusă mișcarea, arată o confuzie frecventă: o întindere mai intensă nu înseamnă automat o recuperare mai rapidă. Exercițiul trebuie adaptat mobilității și durerii fiecărei persoane. (Denis Maftei, YouTube, Exerciții pentru durerile de genunchi, 2020)
Un kinetoterapeut poate verifica alinierea, forța și controlul mișcării. Uneori, un genunchi care pare „slab” are nevoie de exerciții pentru șold sau coapsă, nu de presiune aplicată direct pe rotulă.
Ce poți ajusta înainte să forțezi genunchiul
Odihna totală rareori ajută pe termen lung la o problemă legată de controlul mișcării. Genunchiul are nevoie de o doză de activitate pe care o poate tolera, urmată de creșteri progresive. Dacă alergarea doare, poți reduce distanța, poți alege un traseu drept sau poți trece temporar la mers, bicicletă ori înot.
Un reper util este reacția de după efort. O ușoară jenă care se liniștește repede poate fi gestionată prin reducerea intensității. Durerea care crește de la o zi la alta, persistă până dimineața următoare sau modifică mersul cere o ajustare mai fermă și, uneori, o evaluare medicală.
De exemplu: într-un scenariu orientativ, o persoană care a stat două săptămâni mai mult la birou începe să urce zilnic trei etaje și adaugă o plimbare rapidă de 40 de minute. După cinci zile, apare durerea la coborâre. O variantă mai potrivită ar fi să împartă plimbarea în două intervale de câte 15 minute, să folosească balustrada la scări și să reia exercițiile pentru coapsă cu o dificultate mai mică. Scenariul este ilustrativ, nu reprezintă o experiență reală și nu înlocuiește evaluarea unui specialist.
În primele zile, pot fi utile următoarele ajustări:
– redu temporar alergarea, săriturile și genuflexiunile adânci;
– păstrează mersul ușor, dacă nu amplifică durerea;
– urcă scările cu piciorul mai puțin dureros înainte și coboară controlat;
– poartă încălțăminte stabilă, potrivită pentru mersul obișnuit;
– lucrează musculatura șoldului și a coapsei la un nivel confortabil.
Exercițiile de forță pentru șold și genunchi sunt folosite frecvent în recuperarea durerii patelofemurale. Ghidul NHS Lanarkshire menționează că unele persoane observă progresul după 6 până la 8 săptămâni de exerciții specifice, iar recuperarea poate continua pe parcursul mai multor luni (NHS Lanarkshire, 2023). Ritmul diferă în funcție de forță, greutate, nivelul de activitate și cauza durerii.
Unde își au locul antiinflamatoarele
Antiinflamatoarele pot fi luate în calcul pentru reducerea temporară a durerii, atunci când un medic sau farmacist confirmă că sunt potrivite pentru situația ta. Formulele locale, precum gelurile aplicate pe piele, pot fi preferate în unele cazuri de durere localizată, în timp ce formele orale au un profil diferit de reacții adverse și interacțiuni.
Rolul lor este simptomatic. O cremă sau un gel poate face mersul mai confortabil pentru o perioadă, însă nu corectează lipsa de forță a coapsei, o tehnică de alergare nepotrivită sau o creștere bruscă a efortului. Dacă durerea scade, tentația de a reveni imediat la antrenamentul obișnuit poate readuce problema.
Înainte de folosire, verifică împreună cu farmacistul:
– dacă ai avut reacții alergice la antiinflamatoare în ultimele luni;
– dacă pielea din zona dureroasă este intactă;
– dacă urmezi un tratament pentru tensiune, coagulare sau alte afecțiuni;
– dacă ai probleme renale, digestive sau cardiovasculare;
– dacă ești însărcinată, alăptezi ori administrezi deja un alt antiinflamator.
Respectă prospectul și aplică produsul doar pe zona indicată, fără pansamente ocluzive sau contact cu ochii. Durata și frecvența utilizării depind de substanța activă. Reacțiile precum iritația, mâncărimea, umflarea sau dificultățile de respirație cer oprirea administrării și ajutor medical.
Pe helpnet.ro poți consulta detaliile produselor disponibile și modul de utilizare menționat de producător. Dacă ai mai multe medicamente acasă sau nu știi ce variantă se potrivește, o discuție în farmaciile Help Net te poate ajuta să verifici contraindicațiile înainte de cumpărare. Pentru durerea apărută după un traumatism, recomandarea farmacistului nu înlocuiește examinarea medicală.
Solicită rapid ajutor dacă genunchiul se umflă brusc, devine roșu și fierbinte, nu mai poate susține greutatea corpului, se blochează sau durerea apare împreună cu febră. O evaluare este potrivită și când simptomele nu se reduc după câteva săptămâni de modificare a activității și exerciții ușoare.
După cum ai văzut, felul în care doare genunchiul poate spune mai mult decât intensitatea notată pe o scară de la unu la zece. Momentul apariției, direcția mișcării și schimbarea recentă a efortului oferă indicii utile pentru o discuție medicală. Antiinflamatoarele își pot avea locul într-o perioadă scurtă de disconfort, dar progresul durabil se sprijină pe mișcare dozată, musculatură antrenată treptat și o cauză clarificată. Genunchiul nu trebuie menajat la nesfârșit. Are nevoie de răbdare, repere bune și suficient timp pentru adaptare.
Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist. Consultă un profesionist înainte de a lua orice decizie legată de sănătate.
Surse și experiențe din comunitate:
- YouTube, Denis Maftei, „Exerciții pentru durerile de genunchi”, https://www.youtube.com/watch?v=tdV_eJcsG5M, 2020.
Referințe:
- https://www.nhslanarkshire.scot.nhs.uk/services/physiotherapy-msk/patellofemoral-pain-syndrome/;
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17914-patellofemoral-pain-syndrome-pfps;
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3702777/.
