Hipertensiunea arterială se află printre cele mai frecvente probleme de sănătate întâlnite la adulți. Evoluează adesea fără semne evidente, însă, în timp, poate afecta inima, creierul, rinichii sau vasele de sânge. De aceea, monitorizarea regulată a tensiunii și accesul la informații medicale corecte ajută la prevenirea complicațiilor și la menținerea unei stări bune de sănătate.
Ce este hipertensiunea arterială și ce indică valorile tensiunii?
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor. La măsurare, apar două valori:
- tensiunea sistolică – presiunea din artere în momentul contracției inimii;
- tensiunea diastolică – presiunea din artere în faza de relaxare a inimii.
Conform ghidurilor europene, medicii vorbesc despre hipertensiune arterială atunci când valorile depășesc 140/90 mmHg, înregistrate repetat, în condiții corecte.
Pentru orientare generală:
- valori normale: sub 130/85 mmHg;
- valori normale înalte: 130–139 / 85–89 mmHg;
- hipertensiune arterială: peste 140/90 mmHg.
Tipuri și grade de hipertensiune arterială
Specialiștii clasifică hipertensiunea în funcție de cauză și de nivelul valorilor tensionale.
Hipertensiunea arterială primară
Apare fără o cauză unică identificabilă și reprezintă majoritatea cazurilor. Se dezvoltă lent, sub influența unor factori precum alimentația, greutatea corporală, nivelul de activitate fizică sau predispoziția genetică.
Hipertensiunea arterială secundară
Se asociază cu o altă afecțiune sau cu administrarea unor medicamente. Printre cauzele întâlnite frecvent se află:
- boli renale;
- tulburări endocrine;
- apneea de somn;
- anumite tratamente antiinflamatoare sau hormonale.
Gradele hipertensiunii
- gradul 1: 140–159 / 90–99 mmHg;
- gradul 2: 160–179 / 100–109 mmHg;
- gradul 3: peste 180 / peste 110 mmHg.
Cauzele hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea se dezvoltă prin acțiunea combinată a mai multor factori. Unii pot fi controlați, alții nu.
Factori frecvenți în hipertensiunea primară
- consumul ridicat de sare;
- excesul de greutate;
- sedentarismul;
- stresul prelungit;
- fumatul și consumul regulat de alcool;
- istoricul familial.
Cauze posibile ale hipertensiunii secundare
- afecțiuni cronice ale rinichilor;
- boli ale glandelor suprarenale sau tiroidei;
- tulburări de respirație în somn;
- reacții la anumite medicamente.
Simptomele hipertensiunii arteriale
În numeroase situații, hipertensiunea arterială nu provoacă simptome ani la rând. Mulți pacienți descoperă problema la un control de rutină sau înaintea unei intervenții medicale.
Dacă apar manifestări, acestea pot include:
- dureri de cap persistente;
- amețeli;
- vedere încețoșată;
- palpitații;
- oboseală fără o cauză clară;
- sângerări nazale.
Valorile care depășesc 180/120 mmHg, asociate cu durere toracică, dificultăți de respirație sau tulburări neurologice, pot indica o urgență medicală și impun prezentarea rapidă la spital.
Cum se stabilește diagnosticul de hipertensiune arterială?
Un diagnostic corect se bazează pe măsurători repetate și pe investigații complementare.
Reguli pentru măsurarea corectă a tensiunii
- stai așezat și relaxat cel puțin 5 minute;
- evită cafeaua și fumatul înainte de măsurare;
- folosește un tensiometru validat;
- repetă măsurarea în zile diferite.
Metode de evaluare utilizate frecvent
- monitorizarea tensiunii la domiciliu (HBPM);
- holter de tensiune arterială pe 24 de ore.
Tratamentul hipertensiunii arteriale
Tratamentul urmărește scăderea valorilor tensionale și reducerea riscului cardiovascular. Medicul îl adaptează fiecărui pacient, ținând cont de vârstă, alte boli și răspunsul la terapie.
Schimbări ale stilului de viață
Aceste măsuri susțin controlul tensiunii, indiferent de schema medicamentoasă:
- reducerea aportului de sare;
- adoptarea unei alimentații echilibrate, de tip DASH;
- scăderea treptată în greutate;
- activitate fizică moderată, desfășurată regulat;
- renunțarea la fumat;
- limitarea alcoolului;
- respectarea unui program de somn.
Tratamentul medicamentos
Dacă modificările stilului de viață nu duc la valori stabile, medicul poate prescrie:
- diuretice;
- inhibitori ai enzimei de conversie sau sartani;
- beta-blocante;
- blocante ale canalelor de calciu.
Unele persoane au nevoie de combinații de medicamente. Nu ajusta dozele și nu întrerupe tratamentul fără aviz medical, chiar dacă tensiunea se normalizează. Pentru evaluare completă și urmărire corectă, un consult la un cardiolog in Bucuresti oferă acces la investigații moderne și recomandări adaptate nevoilor tale.
Complicațiile hipertensiunii arteriale netratate
Lipsa controlului tensional poate duce, în timp, la:
- infarct miocardic și insuficiență cardiacă;
- accident vascular cerebral;
- boală renală cronică;
- afectarea vederii;
- tulburări de memorie și concentrare.
Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecventă, dar care poate fi controlată eficient atunci când este depistată la timp și tratată corect. Deși evoluează adesea fără simptome evidente, impactul ei asupra organismului poate fi major, afectând inima, creierul, rinichii și vasele de sânge.
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, adoptarea unui stil de viață echilibrat și respectarea tratamentului recomandat de medic sunt pași esențiali pentru menținerea sănătății pe termen lung. Prin informare corectă și implicare activă în propria îngrijire, riscul de complicații poate fi redus semnificativ, iar calitatea vieții poate fi îmbunătățită considerabil.
Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România.
Surse:
